Despre 5 ani de stat acasă, câini și zboruri

April 24, 2020

Azi sunt 5 ani de când am plecat din agenție, devenind șeful meu. La 2 luni de când îl adoptam pe Igor – ce a avut o mare contribuție la treaba asta cu libertatea și cu #AziNuVaMaiFiNiciodată. Și deși nu am crezut că mai pot avea alt câine după ce nu a mai fost el, azi ne împărțim orele de stat acasă cu Stug și Katia. Folosesc pluralul, deoarece tot atunci a plecat din agenția sa și Sorin, partenerul meu de viață, echipă și creșterea câinilor.

Poate ar fi potrivite niște gânduri aniversare, dar nu prea cred că sunt bună la asta. E ca și cum ar trebui să descriu ce simți când zbori. E diferit pentru fiecare… și apoi, pot fi zboruri cu avionul, salturi cu parașuta, aruncări în gol cu coarda. Poți alege să mergi cu mașina sau să aduni mile prin programele de fidelitate ale companiilor aeriene. Asta ca să nu mai zic că poți fi pelican, colibri, vultur, păun, ciocârlie, lebădă sau buhă. Dar voi zice doar că pentru a reuși treaba aceasta cu a-ți fi șef ai nevoie doar de un scop – fie el zborul, libertatea, siguranța, cuibărirea lângă cei dragi, răgazul, vânătoarea sau un cocteil dintre acestea. Și atunci, vei ști ce e de făcut. Sau dacă. La mine, libertatea a declanșat maneta. Și Igor, cum spuneam. Voiam să fiu cât mai mult lângă cei dragi, să nu am program de revenit la cuib sau să fie nevoie să cer voie să zbor. 

Dacă e greu? Da, este cumplit. Mai ales dacă nu dorești să faci orice pentru combustibil. Dar îți poți alege proiectele, pauzele, ba chiar și numărul zborurilor. Și ce e mai importat decât toate, nu trebuie să dai socoteală unui străin când pierzi, te înalți, alegi un anume vecin de scaun, când jelești, când renunți, când zici NU sau când te întorci din drum. Și nici nu îți va mai fi așa teamă de ziua de luni, de cererile de concediu, de statul cu tine sau de orele suplimentare. Nici măcar contul de economii nu va reuși să te mai bage foarte tare în sperieți. Poate doar faptul că acum stai pe Facebook pe banii tăi. Dar și treaba aceasta poate fi îmblânzită până la urmă.

stug si katia

PS în imagine sunt Stug și Katia pe care nu i-aș fi avut fără lecțiile lui Igor, susținerea lui Sorin și viața trăită de capul meu :)

PS 2 iar el e Flak, câinele pe care-l împărțim cu părinții lui Sorin. L-am găsit într-o stare jalnică și tot datorită libertății am avut răgaz și putere să-l îngrijim. Nu-mi dau seama cum de nu l-am menționat, mi-a reamintit Sorin asta în primul comentariu. De aceea e bine să nu te bazezi doar pe tine :)

4 Comments

  • Reply Sorin Craciun April 24, 2020 at 6:08 pm

    Si Flak – oricata foame ti-ar fi, tot gasesti sa iti dea cineva o cana cu apa ;)

    • Reply Aveți și pe roz April 24, 2020 at 6:22 pm

      Și Flak, firește. M-am grăbit și am uitat să-l menționez. Stai că remediez acum, merită.

  • Reply Livia April 28, 2020 at 4:21 pm

    Ma tot uit si eu in directia asta, mai ales in aceasta perioada cu 12-14h/zi de munca in corporatie (de acasa).
    Dar n-am curaj si mi se tot intreb ce-as putea face singura, mi se pare ca nu ma pricep la nimic.

    Imi dau seama ca am pierdut la un moment dat sirul povestii cu cateii, desi citesc toate postarile. Trebuie sa merg inapoi sa le revad :)

  • Leave a Reply

    *