Scurta istorie a tricoului și câteva locuri de unde îl cumpăr

September 17, 2018

Deși e un obiect vestimentar tare drag mie, îmi dau seama că nu i-am acordat o foarte mare atenție, pe blog. Astăzi voi povesti puțin despre el.

Cum a apărut tricoul?

În secolul al XIX-lea, piesa de lenjerie a vremii ce era alcătuită dintr-un fel de salopetă formată din pantaloni și o bluză cu mânecă lungă cu nasturi a început să se transforme. Întâi, partea de sus a devenit o piesă de sine stătătoare: o bluză îndeajuns de lungă pentru a fi băgată în pantaloni – modificată astfel pentru mineri și cei ce lucrau pe vapoare pentru a realiza un strat protector ce îi ajuta în meseria lor care se desfășura într-un mediu nu foarte prietenos din punct de vedere al temperaturii. Avea tot mânecă lungă, nasturii fuseseră și ei păstrați, deși se întâlneau, ceva mai rar, și modele fără nasturi.

Această piesă, de data aceasta fără mâneci, a fost întâlnită în războiul americano-spaniol din 1898. În 1913 a fost preluată de către marina americană, tot ca o piesă vestimentară de purtat pe dedesubt.

Se întâmpla ca la petreceri, în permisii sau după orele de muncă muncitorii sau soldații să își scoată haina sau vestonul și să rămână în… tricou. Oamenii au început nu doar să se obișnuiască cu el, dar și să-l adopte. Tricoul (T-shirt) denumire ce vine de la faptul că forma sa aduce cu cea a literei T și este un fel de cămașă simplă, din bumbac, ușor de purtat, spălat sau depozitat – lucru de mare importanță ținând cont că prima data a fost folosit de către muncitori sau marinari – a început să aibă culori și materiale diferite și să fie o piesă admirată și dorită datorită calităților sale.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial era ceva obișnuit să vezi marinari ce purau, în timpul permisiilor, doar tricoul și pantalonii de uniformă, obicei pe care l-au păstrat chiar și după terminarea războiului, când veteranii au continuat să poarte tricoul.

Filmele americane l-au preluat și… s-a născut tricoul devenit astăzi unul dintre cele mai purtate articole vestimentare din lume.

Ce fel de tricouri îmi plac?

Aplic și aici minimalismul, așa că mi-am dat seama că am 4 tipuri de tricouri, toate din bumbac: albe, cu dungi, colorate și albe cu imprimeu.

Albe am 3, cu dungi tot 3 (dintre care 2 cu mânecă lungă), colorate am 1, iar cu imprimeu 3 (unul cu o inimă roz, unul cu un pătrat camo pe piept și unul cu Mickey Mouse). 10 tricouri, nici măcar #câte5 pe categorie. Hai că nu e rău. Cred că renunț la unul cu dungi și îmi mai iau unul colorat, uneori simt nevoia unuia verde, gri sau negru. Oricum, nici 11 nu e rău, îmi amintesc vremurile de demult când cred că aveam vreo 80 de tricouri. Azi, pentru a le ține în frâu, donez, ofer, vând, dau cadou din ce am. Și aleg puțin și bun, prefer să am câteva tricouri dragi pe care le port mereu, decât foarte multe așa și așa care ocupă loc în dulap și care mă fac să exclam că nu am cu ce să mă îmbrac. Povesteam mai demult despre articolul pe care-l citisem în care autoarea spunea că nu dorește să-și mai cumpere nimic sub 150 $ (din păcate, nu mai găsesc link-ul, dar îl mai caut), alegând și ea tot puțin și bun. Ei bine, eu nu am o sumă fixă, dar având câteva tricouri îmi permit și extravaganțe, poate îți mai amintești de singurul lucru luat data trecută de la Berlin, un tricou Comme des Garçons de 100 și puțin de euro..

ghica popa x porc

ochelari karen walker si bluza cu dungi

tricou commes des garcons

De unde îmi cumpăr tricouri?

de la japonezi: UNIQLO, Muji, Comme des Garçons – doar în vacanțe, magazinele lor nu-s la noi și deși poate s-ar găsi o modalitate să le comand sau găsesc și aici, prefer să văd ce aleg. În plus, chiar cumpăr rar, așa că pot aștepta;
de oriunde găsesc tricouri simple, albe, din bumbac bio: de obicei, eu aleg COS, A.P.C., Muji sau Acne Studios, dar le poți găsi și la Mango, ZARA, C&A, Reserved, H&M;
din magazine tip outlet unde pot da peste tot felul de piese BelșugLaPrețRedus: TK Maxx și The OUTNET sunt cele la care apelez cel mai des, dar pot fi tot felul de magazine care se găsesc doar în anumite orașe – de exemplu, în articolul despre Stockholm, am povestit despre Acne Archive, Grandpa sau Stockholm Quality Outlet. Și astfel de exemple sunt cam în fiecare oraș.

Ai mai putea citi, pe blog:

unde poți dona haine în București și nu numai;
unde poți găsi tricouri cu dungi demne de #câte5;
cum poți începe o garderobă capsulă pornind de la filosofia #câte5.

Tu ce fel de tricouri porți cel mai des? De unde le iei? M-aș bucura să dai mai departe câteva dintre obiceiurile (și poate dintre secretele) tale.

Ti-ar mai putea placea si:

No Comments

Leave a Reply

*