Fără prea multe vorbe, deoarece cuvintele sunt de prea multe ori de prisos. Mai toate cărțile și tablourile bune ne învață asta. Și, cu siguranță, e o lecție pe care o învățăm privind natura și lăsând animalele să ne iubească.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Iar pentru mine cea mai mare realizare este că, deși acum știu că aripile se frâng, dulceața se termină, iar iPodul rămâne fără muzică exact când pași au mai multă nevoie de suporteri, masa mea de lucru de om mare seamănă teribil cu cea plină de magie, din copilărie. Creioane, foarfeci, cărți, lipici, albume, flori presate, hârtie colorată, diafilme, acuarele, letraset, timbre, cuvinte inventate aruncate peste tăceri, complicități și dragoste. Se pare că am învins timpul.
1 Iunie minunat, copii de toate felurile. Fiți buni cu voi!
4 Comments
Minunate imagini, m-au purtat pe aripile vantului <3 ;)
Haha, mulțumesc!
Fotografiile tale m-au facut sa ma simt nostalgica, multe dintre obiecte le-am recunoscut pentru ca aveam si eu in casa parintilor mei dar cum suntem mai moderni noi nu le-am pastrat din pacate. Oricum, fara sa mai lungesc vorba sunt geniale fotografiile si mi-au placut mult.
Mă bucur. Să știi că am râs un pic la “mai moderni” :) Îmi permit o completare, poate ajută pe viitor la salvarea unor comori: și ceva retro poate fi incredibil de modern. Depinde cum îl vezi, porți, alături, combini.