Motive de fericire, nu neapărat de Ziua Fericirii

Am aflat că astăzi ar fi Ziua Fericirii.

Pe mine mă deranjează oarecum parțial zilele acestea. Mă supără că trebuie să existe o zi în care să ni se amintească de iubire, fericire, planetă și câte și mai câte. Dar, din păcate, prea prinși în vâltorile zilnice, uneori este bine să ne tragă câte o zi dintr-asta de mânecă, să ne aducă aminte câte avem.

Asa că, am scris dintr-o suflare o listă cu motive de fericire. Poate o completați si voi, aici sau ba, să rămână mărturie că știm, măcar uneori, cât suntem de fericiți.

– ibricul în care clocotește apa pentru cafea;
– florile din grădina mea care, desi plantate cam haotic, mă binedispun ceva de groază;
– câinele care se cuibărește lângă noi când ne așezăm la tv;
– prima pagină dintr-o carte;
– pâinea cu unt;
– leurda;
– oul ochi ce stă tolănit lângă niște spanac;
– părul tocmai ieșit de la coafor;
– prima baie în mare a verii;
– ieșirile la cofetărie;
– unghiile tocmai date cu ojă;
– momentul acela când, ajunsă într-un oraș străin, îmi las bagajele în cameră și plec la explorat;
– hastagurile bune;
– un episod din Gossip Girl prins în reluare la nu știu ce post pe care nici nu știam că-l am;
– duminica dimineața;
– o pisică de zăpadă, zărită iarna trecută într-o curte vecină. Și mie nici măcar nu-mi plac pisicile;
– momentul acela când avionul decolează și mă împinge în scaun;
– un picnic la marginea drumului;
– prima îmbucătură de pepene;
– libelulele;
– zmeura;
– margaretele;
– un apus de soare admirat de câmpul de lângă noi, rămas spectaculos chiar și printre clădirile doar pe jumătate ridicate, pungile sfâșiate de vânt și noroiul din cizmele de cauciuc;
– jucăriile de când eram mică;
– vara;
– câinii;
– un deadline care se amânâ fix când trebuie;
– momentul acela când rămân câteva minute în mașină fix după ce am parcat, deoarece la radio e o melodie care-mi place;
– când o rochie spectaculoasă, la o reducere și mai spectaculoasă, se dovesește a fi fix mărimea mea;
– usturoiul;
– un tablou drag pe care-l văd pentru prima oara de-adevăratelea;
– înainte de Igor, aș fi trecut leneveala de weekend ca motiv de reală fericire, dar câinele nu știe că e sâmbătă și ar fi recomandat să vrea afară după ora 11. Totuși, el e un motiv de reală fericire. În fiecare zi.

#AziNuVaMaiFiNiciodată, e clar. De ziua fericirii… sau ba.